Proiectarea interfetelor de diferite tipuri – web, mobile, in colaborare cu managerul si cu echipele de dezvoltatori; marketeri, pentru definirea, intelegerea si structurarea tuturor partilor din produs cu care utilizatorii intra in contact;
Translatarea cerintelor si nevoilor utilizatorilor in specificatii clare si explicite pentru echipa si motivarea echipei pentru a urmari aceste specificatii;
Structurarea si designul interfetelor si a interactiunilor pentru a obtine aplicatii cat mai atractive si cat mai usor de folosit de catre utilizatori;
Intelegerea si aprofundarea domeniului de care tine proiectul curent, acesta poate fi diferit de la proiect la proiect;
Urmarirea si analiza modului in care utilizatorii folosesc produsul, ajustand designul si workflow-urile in functie de feedback-ul primit;
Dezvoltarea si mentinerea la zi a mockup-urilor, scenariilor, prototipurilor, specificatiilor de UI, workflow-urilor si wireframe-urilor, cat si a altor documente necesare in user experience design, in functie de necesitatile proiectului;
Cresterea la nivel de expert UX in interiorul echipei, prin ajutorul dat in mod constant pentru rezolvarea problemelor legate de interfete, cat si prin contributia cu idei noi si solutii pentru produsul final.
ACTA este abrevierea din limba engleza a “Anti-Counterfeiting Trade Agreement”, in romana “Acordul comercial de combatere a contrafacerii” (ACCC). ACTA a inceput ca incercare de limitare a comertului ilegal de pe internet cu bunuri (in special intelectuale) protejate prin drepturi de autor. Cu toate ca au mai fost adoptate de-a lungul timpului mai multe masuri anti-copiere pe internet, negocierile pentru semnarea ACTA au inceput si continua sa se tina in secret. Primele tari semnatare, si cele care au construit continutul documentului, sunt Statele Unite ale Americii, Comunitatea Europeană, Elveția, Japonia, Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și
Canada.
ACTA nu se refera exclusiv la mediul online, desi cel mai mare tumult l-a cauzat tocmai in acest domeniu. ACTA incepe prin a descrie necesitatea opririi contrabandei cu bunuri contrafacute, o problema mult dezbatuta si in trecut dar care nu a atras atentia atat de mult cum a facut-o Sectiunea 5 a tratatului – aplicabilitatea in mediul digital. In articolul 2.18, punctul 4 li se ofera autoritatilor competente puterea de a ordona provider-ului de internet sa expuna informatii si continut al unui utilizator banuit ca ar incalca drepturile de autor si ar distribui continut copiat.
Acest acord a fost creat la prima vedere din dorinta de a proteja originalitatea, confidentialitatea dar din pacate termenii in care a fost constituit continutul lasa loc foarte mult de interpretare si aplicare abuziva. Mai ales intr-un domeniu in care, asa cum semnatarii tratatului subliniaza, nu exista autoritati pregatite, e normal ca acest act sa provoace dispute, controverse si nemultumire pentru ca, o data ce se da mana libera verificarii de continut online, se creeaza teama (in lumina evenimentelor de-a lungul istoriei, nici nu e nejustificata!) ca orice fel de continut privat va fi verificat si controlat sub pretextul ca ar putea contine continut care contravine tratatului. Oficialii semnatari ai ACTA vin in sprijinul tratatului prin declaratia ca vizata in mod special este crima organizata care se ocupa cu copierea si distribuirea continutului protejat de drepturi de autor (un exemplu concludent ar fi site-urile de torente, pe care se gasesc mii de filme, videoclipuri, muzica, toate protejate de drepturi de autor si totusi distribuite in mod gratuit).
In ceea ce priveste pedepsele ce vor fi aplicate in cazul in care acest tratat va fi semnat in iunie si tarile il vor adopta in forma lui actuala, aceste vor fi reprezentate de plata unor amenzi proportionale cu ofensa, dar se poate ajunge foarte usor si la pedeapsa cu inchisoarea in cazul in care se considera ca prejudiciul trebuie pedepsit mai aspru.
Romania a semnat si ea in data de 26 ianuarie 2012 la Tokyo acest tratat, insa inainte de acest moment nu au fost oferite opiniei publice nici un fel de amanunte privitoare la continut sau modalitati de aplicare. Nici acum oficialii romani nu recunosc ca semnarea tratatului fara luarea in calcul a dorintei societatii civile a fost o greseala (ministrul Comunicatiilor – Valerian Vreme declara ca e foarte bine pentru Romania sa se afle in preajma unor state ca Japonia sau Statele Unite!). In Polonia insa, premierul a asistat ratificarea tratatului, a declarat ca textul trebuie analizat foarte bine inainte de semnare, iar ambasadoarea Sloveniei si-a cerut scuze in mod public societatii civile din Slovenia pentru ca a semnat fara sa informeze opinia publica si fara sa citeasca cu atentie continutul. Cehia este o alta tara care dupa semnarea tratatului, a suspendat procedurile de ratificare in urma protestelor.
O data ce continutul tratatului a fost dat spre publicitate, in Europa au inceput valuri de proteste si nemultumiri (unele chiar sustinute de autoritati).Si in Romania sunt programate proteste pentru sambata 12.02.2012 in mai multe orase din Romania. Tu ce parere ai despre ACTA?
Vesti bune pentru cei care asteapta noul Windows8 , sistem de operare al gigantului din Redmont. În cadrul conferinţei Microsoft Partner Conference, oficialii companiei au vorbit şi despre cerinţele hardware pentru Windows 8. citeste mai mult
V